ronaldinho10
Moderator
 Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 10028
|
|
Viitorul umanitatii este pus in pericol de ignorarea problemelor de mediu, ca schimbarile de clima, extinctia speciilor sau efectele cresterii populatiei.
Prognozele climatice pentru secolele urmatoare arata ca suntem in pericolul unei noi extinctii in masa, moment in care 50% din animalele si plantele Pamantului vor disparea.
Cercetatorii britanici de la Universitatea York si Leeds au analizat relatia dintre clima Pamantului si extinctiile in masa, iar concluziile investigatiei care a analizat ultimii 520 de milioane de ani este ca cele doua sunt interdependente.
Comparand fosilele marine si terestre cu datele climatice, se vede usor ca biodiversitatea globala scade spre extinctie in perioadele in care exista efectul de sera si creste odata cu scaderea temperaturilor.
Unul din sase mamifere din Europa sunt in pericol de extinctie
Prima evaluare a mamiferelor din Europa, ceruta de Comisia Europeana si condusa de Uniunea Conservarii Internationale arata ca aproape una din sase specii de mamifere sunt in pericol de extinctie.
Chiar si variatiile in restul populatiilor de mamifere sunt alarmante. Un sfert (27%) din toate mamiferele au populatii in scadere, in timp ce doar 8% sunt in crestere, incluzand bizonul European.
Aceeasi evaluare, arata ca muntii Europei si Peninsula Balcanica gazduiesc o mare diversitate de specii. Cea mai mare biodiversitate a fost gasita in Bulgaria. Pentru a inversa declinul populatiilor de mamifere in Europa, studiul recomanda ca masurile de conservare ale Uniunii Europene sa fie respectate cu atentie.
Schimbarile de clima determina cicluri "explozie-implozie"
Conditiile favorabile de mediu, care ofera hrana abundenta, stimuleaza cresterile in populatie. Dar, pe de alta parte, pregatesc aparitia unor prabusiri, determinate de un an prost, dupa mai multi ani imbelsugati.
Paradoxul consta in faptul ca animalele sau oamenii ar trebui sa se supravietuiasca mai usor in numar mai mare, dar de fapt se intampla cu totul invers.
In zonele unde schimbarile de clima conduc la mai multi ani buni, pentru ca din cand in cand mai apare si un an prost, numarul membrilor unei populatii va flucrua dramatic. Ca rezultat, creste riscul extinctiei. Speciile care se inmultesc repede sunt cele mai vulnerabile, datorita lipsei de variatie genetica si a aparitiei bolilor. Cu fiecare prabusire a populatiei, specia isi reduce diversitatea genetica si cu aceasta, posibilitatea de a se adapta schimbarilor.
Oceanele vor fi mai corozive decat pe vremea dinozaurilor
Cresterea emisiilor de dioxid de carbon fac ca oceanele lumii sa devina din ce in ce mai acide. Daca aceasta evolutie nu este contracarata, se poate ajunge la o extinctie marina comparabila cu acea de acum 65 de milioane de ani, simultana disparitiei dinozaurilor.
Desi oamenii de stiinta care au intreprins cercetari in aceasta directie nu stiu de ce oceanele de acum 65 de milioane de ani s-au acidifiat, este clar ca in curand fenomenul se va repeta.
Studiul fosilelor marine din acea perioada arata ca numarul speciilor care aveau un invelis protector pe baza de calciu a scazut dramatic, in timp ce organismele cu invelisuri din minerale silicate au avut mai multe sanse de supravietuire.
Vechi asteroid periculos, descoperit din nou
Amintind de America, care a fost redescoperita de spanioli, dupa ce vikingii ajunsesera deja acolo, astronomii au observat un asteroid periculos pentru Pamant, care fusese vazut pentru prima data acum mai mult de jumatate de secol.
Redescoperit si redenumit ca 2007 RR9, asteroidul se afla in interiorul zonei de 0.05 unitati astronomice departare de Pamant. In cazul in care traiectoria sa s-ar schimba cu foarte putin, el ar intra in coliziune cu planeta noastra, determinand in mod cert o extinctie totala.
Cu ce ne ajuta extinctiile precedente?
Acum aproximativ 250 de milioane de ani, numeroase specii au disparut. Aceasta extinctie in masa poate oferi indicii asupra schimbarilor in actualul circuit al carbonului. Cercetatorii de la Universitatea Standford studiaza extinctia din Permian-Triasic si urmatorii 4 milioane de ani de instabilitate a circuitului carbonului, pentru a intelege mai bine fenomenul actual.
Studiul fosilelor este un inceput in aflarea modului in care actiunile noastre din prezent pot afecta cursul viitor al evolutiei. Un lucru este cert: daca folosim doar informatiile din ulimele cateva mii de ani, avem toate sansele sa nu intelegem procese importante sau sa subestimam magnitudinea efectelor din viitor.
Expertii lingvisti atentioneaza asupra disparitiei limbilor
Oamenii folosesc mai mult de 6.000 de limbi pentru a se exprima. Aproape toate dintre ele ar putea disparea in doar doua secole.
Din punct de vedere etic, toate limbile au o valoare egala. Dar valoarea reala a unei limbi depaseste cu mult granitele discursului academic. Limbile contin intelepciunea diferitelor popoare. Ele contin observatii asupra lumii inconjuratoare si mici adaptarea la aceasta.
Umanitatea a devenit "umana", in contextual in care a avut la dispozitie un sistem lingvistic complex, care sa o ajute sa interactioneze. De fiecare data cand dispare o limba, se pierde o parte din puterea de adaptare si din diversitatea care ne ajuta sa supravietuim.
_______________________________________
Adevărata măsură a vieţii unui om nu se poate obţine decāt prin lipsa de măsură, dorind fără măsură, īndrăznind fără măsură, iubind fără măsură. ( Octavian Paler )
|
|
